Demențele

DEMENŢA este o deteriorare globală a psihismului, dobânditǎ, progresivǎ şi spontan ireversibilǎ.

Demenţa Alzheimer este o boală degenerativǎ a cǎrei cauzǎ nu este cunoscutǎ şi a cǎrei progresie poate fi cel mult încetinitǎ prin medicaţie adecvată. Tabloul clinic include:

  • afectarea memoriei de scurtă durată (imposibilitatea achiziţionării de informaţii noi şi evocării informaţiilor recente cu afectarea memoriei de lungă durată în stadiile avansate
  • uneori delir de prejudiciu material ce apare pe fondul tulburărilor de memorie (persoana afectatǎ este convinsǎ cǎ membrii familiei sau vecinii i-au furat actele sau banii)
  • afectarea capacităţii de calcul
  • afectarea recunoaşterii obiectelor şi persoanelor familiare
  • dezorientare în timp şi spaţiu deşi persoana este lucidă
  • tulburări de judecată existând riscul semnării unor acte în defavoarea sa sau a familiei
  • incontinenţă sfincteriană
  • deces prin tulburări de deglutiţie

 

Debutul bolii este insidios fiind adesea trecut cu vederea de cǎtre familie, care pune tulburǎrile de memorie şi greşelile de judecatǎ pe seama vârstei înaintate. Când persoana afectatǎ de demenţǎ este scoasǎ din rutina zilnicǎ şi îşi pierde reperele spaţiale prin schimbarea domiciliului sau spitalizare, se decompenseazǎ devenind evidente deficitele mnezice importante, greşelile majore de raţionament, tulburǎrile grave de comportament şi perturbǎrile ritmului somn-veghe. În acest stadiu familia se decide sǎ cearǎ ajutor medical de specialitate şi se pune diagnosticul de demenţǎ după ce s-au făcut analize de laborator şi neuroimagistică cerebrală (tomografie computerizată sau rezonanţă magnetică nucleară ce evidenţiază atrofia cerebrală).

Demenţele de cauzǎ vascularǎ (demenţa multiinfarct şi lacunarismul cerebral) asociază în tabloul clinic deficite cognitive şi semnele neurologice secundare accidentelor vasculare cerebrale. Acestea pot fi de tip ischemic sau hemoragic. Accidentele vasculare cerebrale sunt produse de embolizǎri cu punct de plecare situat în inimǎ sau din ateroamele carotidiene, respectiv de pusee de hipertensiune. Accidentele vasculare cerebrale pot fi evidenţiate prin neuroimagistică cerebrală.

Din punct de vedere clinic şi terapeutic, demenţele vasculare pun urmǎtoarele probleme:

  • adesea se complicǎ cu stǎri confuzionale, apărute cel mai frecvent seara, care se manifestă prin accentuarea dezorientǎrii temporo-spaţiale, apariţia halucinaţilor vizuale, nelinişte psihomotorie mergând pânǎ la agitaţie nocturnǎ
  • prezenţa bolilor care produc accidentele vasculare: cardiopatie ischemicǎ, diabet, hipertensiune.
  • se asociază frecvent cu depresia, fapt ce agraveazǎ deficitul cognitiv

 

O altă formă de demenţǎ este demenţa cu corpi Lewy care se manifestǎ prin declin cognitiv, halucinaţii vizuale, căderi şi semne extrapiramidale ce contraindicǎ iniţierea tratamentului neuroleptic.

Demenţele fronto-temporale (demenţa din boala Pick) afecteazǎ în primul rând comportamentul prin pusee de dezinhibiţie în plan alimentar, sexual, afectiv sau al conduitei sociale în discordanţă netă faţă de personalitatea anterioară a individului.